Comitatul Timiș, cunoscut și ca Varmeghia Timișului (în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei din secolul XII și până în 1920 (excepție făcând secolele XVI-XVIII). Capitala comitatului a fost orașul Timișoara (în , în , în ). În prezent teritoriul acestuia se găsește în vestul României și nordul Serbiei.
Geografie Comitatul Timiș a făcut parte din provincia istorică Banat. El se învecina la vest cu Comitatul Torontal (Torontál), la nord cu Comitatul Arad (Arad) și la est cu Comitatul Caraș-Severin (Krassó-Szörény). În partea de sud, acest comitat forma granița între Regatul Ungariei și Regatul Serbiei. Fluviul Dunărea forma limita sudică a comitatului, iar râul Mureș (Maros) limita sa nordică. Râul Timiș curgea pe teritoriul comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 7.433 km², incluzând suprafețele de apă.
Istorie Comitatul Timiș a fost înființat în secolul al XI-lea. El a fost cucerit de Imperiul Otoman în secolul al XVI-lea și încorporat în Pașalâcul Timișoara. După ce Banatul a fost recucerit de habsburgi în 1718, teritoriul comitatului a fost inclus în Banatul Timișoarei, o provincie habsburgică separată. După desființarea provinciei în 1778, teritoriul comitatului a fost încorporat în Regatul Ungariei. Între 1849 și 1860 a făcut parte din voievodatul Voivodina Sârbească și Banatul Timișan. Abia în anii 1860, comitatul Timiș a fost reînființat, iar teritoriul a intrat din nou sub stăpânirea Regatului Ungariei.
În 1918, comitatul Timiș a fost mai întâi încorporat în autoproclamata Republică Bănățeană, după care a fost oficial desființat și teritoriul lui împărțit între Regatul României și nou-înființatul Regat al Sârbilor, Croaților și Slovenilor, împărțire recunoscută oficial de Tratatul de la Trianon din 1920. Marea majoritate a teritoriului a fost atribuită României, în timp ce o treime din comitat, aflată în partea de sud-vest, a revenit Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor (care a fost redenumit Regatul Iugoslaviei în 1929).
Partea românească a fostului comitat Timiș se regăsește azi în județul Timiș, cu excepția unei fâșii cu lățimea de circa 10 km care se întinde de-a lungul râului Mureș și care face parte din județul Arad. Partea sârbă aflată în sudul Banatului face parte din provincia autonomă sârbă Voivodina.
Demografie Conform recensământului din 1910, comitatul avea 500.835 locuitori. După limba maternă, populația era împărțită în:
Subdiviziuni La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului Timiș erau următoarele:
Districte (járás) District CapitalăBuziasfürdőBuziasfürdő --- BuziașCsákCsák --- CiacovaDettaDetta --- DetaFehértemplomFehértemplom --- Biserica Albă (Bela Crkva)KeveváraKevevára --- Cuvin (Kovin)KözpontTemesvár --- TimișoaraLippaLippa --- LipovaTemesrékasTemesrékas --- RecașÚjaradÚjarad --- Aradu NouVersecVersec --- Vârșeț (Vršac)VingaVingaComitate urbane(törvényhatósági jogú város)Temesvár --- TimișoaraVersec --- Vârșeț (Vršac)Districte urbane (rendezett tanácsú város)Fehértemplom --- Biserica Albă (Bela Crkva)
Orașele Vârșeț (Vršac), Biserica Albă (Bela Crkva) și Cuvin (Kovin) sunt astăzi în Serbia; toate celelalte orașe menționate aparțin României.
Comiții de Timiș până la 1552 thumb|right|upright|Comitele Iancu de Hunedoara În timpul lui Arpad: Kun, Kusid și Kupian În timpul lui Zoltan: Bulei În timpul lui Ștefan cel Sfânt: Achtum Sub Bela: Pancartiu Poth 1203 - Poth 1214 - Hetze 1233 - Gylet, principe de Sirmiu 1235 - Mathäus 1240 - Dionisius 1270 - Ștefan Csáky 1316 - Nicolae Treutul 1333 - Nicolae Pap, Sigismund Andrásy 1366 - Benedict Heem, Dionisie Bebec 1367 - Ladislau Korogh 1368 - Benedict Heem 1370 - Vladislau prinț de Opulia 1371 - Benedict Heem 1387 - Ștefan Losoncius 1392 - Ladislau Sarov 1396 - 1402 - Nicolaie Csáky și Nicolaie Marcyaly 1402 - Ioan Gara 1407 - 1424 Pipo de Ozora 1424 - 1439 Ștefan Rozgony, Ștefan Bathos 1441 - Nicolae Ujlaky 1441 - Ioan Huniade 1456 - Ladislau Huniade, Mihail Silagiu 1459 - Grigore Labatlan 1460 - George Orbonas 1464 - Ștefan Socoli 1476 - Ambrosie Nagy 1478 - 1494 - Paul Chinezu 1494 - Iosif Somy 1509 - Matey Várday 1511 - Ștefan Báthory 1518 - Petru Pereni 1519 - Laurențiu Ujlaky 1520 - Caspar Raskay 1523 - Nicolae de Macedonia 1525 - Ioan Dragfi 1526 - Petru Pereni, Valentin Török 1527 - Emeric Czybak 1538 - Petru Petrovici 1551 - Ștefan Losoncius
Vezi și
Istoria Timișoarei
Bibliografie Nicolae Ilieșu - "Timișoara. Monografie Istorică" I. Preyer - "Monographie der Köiglichen Freistadt Temesvar"
Categorie:Fondări în secolul al XI-lea Categorie:Comitate istorice ale Ungariei Categorie:Istoria Banatului Categorie:Istoria Voivodinei Categorie:Timișoara Categorie:Desființări în 1918