Lacul Roșu (local cunoscut și sub numele de Gyilkostó / Lacul Ghilcoș) este un lac de baraj natural format în urma prăbușirii unui versant din cauza cutremurului din 23 ianuarie 1838, apreciat să fi avut o magnitudine de și intensitatea de VIII, la poalele muntelui Hășmașul Mare, în apropierea Cheilor Bicazului, la distanța de 26 km de Gheorgheni, în județul Harghita.
La ultimele măsurători, efectuate în anul 1987, dimensiunile lacului erau: perimetrul 2.830 m, aria 114.676 m², și volumul apei acumulate 587.503 m³. Lacul s-a format la altitudinea de 983 m, într-o depresiune cu un climat predominant subalpin.
Numele și legenda
Localizare
Lacul Roșu se situează între Suhardul Mic, Suhardul Mare din partea nordică, Munții Podu Calului din partea sud-vestică, Munții Licaș și Munții Kis-Havas din partea nord-vestică, Csíki-Bükk din partea nord-estică și Muntele Ucigaș din partea estică. Lacul este alimentat de patru pârâuri mari și încă 12 cursuri de apă temporară, dintre care cele mai importante sunt: Verescheul (Roșul), Licașul, Suhardul, Oii și Ucigașul.
Formare stanga|miniatura|Versantul prăbușit al muntelui Ghilcoș, fotografie realizată înainte de 1914. Cu toate că Lacul Roșu este o formație tânără, condițiile și timpul de formare a lacului sunt foarte discutate. În timpul formării, zona lacului era o zonă greu accesibilă, din punct de vedere economic neexplorată. După Franz Herbich, un geolog recunoscut în Ținutul Secuiesc, Lacul Roșu s-a format în anul 1838. Acest fapt este justificat și de cutremurul din 11 ianuarie 1838, care s-a repetat în februarie și ar fi putut provoca alunecarea de teren. Un alt an de formare este 1837, care poate să fie argumentat de furtuni foarte violente și ploi puternice. Despre această perioadă a scris Ferenc Puskás în lucrarea lui, Borszék története („Istoria Borsecului”). Esențial este că lacul s-a format prin deplasarea masei argiloase depuse cu ocazia ultimei ere glaciare pe versantul nord-vestic al muntelui Ghilcoș.
Curând după obturarea văii, pădurea de brazi a fost inundată și arborii s-au pietrificat, oferind o particularitate rară întregului peisaj. În primii ani de la formare, lacul s-a extins mai mult – cam un kilometru mai sus în valea pârâului, dar de-a lungul timpului barajul natural s-a erodat, nivelul apei stabilizându-se la nivelul actual.
Din punct de vedere al importanței, este cel mai important lac din țară de acest tip. Locul secund revine lacului Bălătău, nemenționat și puțin cunoscut în literatura științifică.Gheorghe I. Năstase; Un lac necunoscut: Lacul Bălătău din com. Darmănești, jud. Bacău, în Revista Științifică „V. Adamachi”, Vol. XXXV, nr. 1-2, Iași, 1949, pag. 23
Turism
miniatura|230px miniatura|230px|Lacul în vara anului 2000 Împrejurimile lacului au un microclimat plăcut, deosebit de benefic pentru tratarea stărilor de extenuare fizică și psihică, insomnii, neurastenii. Temperatura medie multianuală este de 8°C, peste media de 6°C a depresiunilor intramontane. Valea este practic ferită de vânturi, aerul deosebit de curat, bogat în aerosoli naturali, împrejurimile pitorești oferă condiții excelente pentru cei ce caută surse de regenerare rapidă pe cale naturală. Începând cu anii 1900, tocmai turismul balnear-recreativ a fost cel care a adus dezvoltarea din punctul de vedere a serviciilor turistice a acestei zone.
Note
Vezi și Stațiunea Lacu Roșu Tunelul Lacu Roșu Listă de lacuri din România
Legături externe
Reportaje
Legenda Lacul Roșu - Lacul Ucigaș
Darul lui Dumnezeu , 2 iulie 2005, Victor Ciutacu, Jurnalul Național Asediul tenace al factorului "om" , 2 iulie 2008, Irina Munteanu, Jurnalul Național
Lectură suplimentară Udriște O. (dr.), Lacul Roșu și împrejurimi: mic îndreptar turistic, Editura Meridiane, București, 1963, 56 p.+hartă 'Vákár P. Arthur; Gyilkostói kalauz. A Gyilkostó és környéke Összeállította, Gyergyószentmiklós, 1914
Roșu, Lacul Categorie:Turismul în județul Harghita Categorie:Gheorgheni Categorie:Fondări în 1838