Nicolas Grimaldi () a fost un filosof francez.

Biografie De origine corsicană ., Nicolas Grimaldi este fiul lui Dominique Grimaldi, profesor angajat la Force Ouvrière și Secția Franceză a Internaționalei Muncitorești . Mmembru al SFIM, l-a părăsit în 1968.

A fost profesor asociat (1959) și doctor în filozofie (1970)Dir. de Paul Ricœur : http://www.sudoc.fr/04138945X. .

Profesor emerit la Universitatea Paris IV-Sorbona, unde a ocupat succesiv catedrele de istoria filozofiei moderne și de metafizicăi, este autorul a numeroase eseuri filozofice. Subiectele sale preferate, pe care le abordează adesea într-o manieră nesistematică în reflecții libere, includ noțiuni diverse precum imaginația, timpul, dorința, jocul, așteptarea și eul etc. Interesat de diferite ramuri ale filozofiei (metafizică, etică, estetică), este specialist în René Descartes și face referință în textele sale la numeroase curente filozofice (de la presocratici la existențialiști) și literare ( Kafka, Baudelaire, Simenon, Tolstoi, Proust etc.)

A predat în anii ’50 la Lycée Molière (Paris), iar în anii ’70 la Lycée Jules-Ferry (Paris) .

Din 1986 până în 1988 a condus Centrul de Studii Carteziene.

Opere

Desire and Time, PUF, col. „ Biblioteca de filosofie contemporană ”, 1971 ; stuf. Vrin, 1992 Alienation and Liberty, Masson, 1972 Experiența gândirii în filosofia lui Descartes, Vrin, 1978 Artă sau pasiune prefăcută. Eseu despre experiența estetică , 1983 Introducere în filosofia istoriei de K. Marx, Dossat, 1986 Șase studii despre voință și libertate în Descartes, Vrin 1988 Descartes. Moralitate , Vrin, 1992 Gelozie, studiu asupra imaginației proustiene, Acte Sud, 1993 Ontologia timpului, PUF, 1993 Parte rezervată corespondenței, La Versanne, 1995 L'Ardent sob, La Versanne, 1995 Sulf și liliac. Eseu despre estetica lui Van Gogh, La Versanne, 1995 Studii carteziene: Dumnezeu, timpul, libertatea, Vrin, 1996 Munca, comuniune și excomunicare, PUF, 1998 Scurt tratat despre dezamăgire, PUF, 1998 Ambiguități ale libertății, PUF, 1999 The Dislocated Man, PUF, 2001 Tratatul Solitudinilor, PUF, 2003 Socrate, vrăjitorul, PUF, 2004 Scurt tratat despre dezamăgire, Pocket Book, 2004 (reeditare) Tratat despre banalitate, PUF, 2005 Cartea lui Iuda, PUF, 2006 Descartes și fabulele sale, PUF, 2006 Prejudecăți și paradoxuri, PUF, 2007 Proust, ororile iubirii, PUF, 2008 Demența obișnuită, PUF, 2009 Eseu despre gelozie. Iadul proustian , PUF, 2010 Inumanul, PUF, 2011 Metamorfoze ale iubirii, Grasset, 2011 L’Effervescence du vide, Grasset, 2012 Les Théorèmes du moi, Grasset, 2013 La marginea realității. Dialog cu Anne-Claire Désesquelles , Paris, Les petits Platons (Les dialogues des petits Platon), 2013 Rațiunea și religia în era iluminării, Berg International, 2014 Amurgul democrației, Grasset, 2014 Idei în loc. Grundul meu filosofic , PUF, 2014 Les Nouvelles Somnambules, Grasset, 2016 Memories of a stowaway, Colonna, 2016 Trei clarificări despre Bine, Frumos, Adevărat, Colonna, 2016 Vrăji ale imaginației, PUF, 2019

Note

Bibliografie Didier Cartier, La Vie sau Le Sens de l’Inaccompli chez Nicolas Grimaldi, Paris, L’Harmattan, col. „The Public Philosophy”, 2008 (notice BNF nr. FRBNF41292887 ) . Sergio Pieri, Fenomenologia della solitudine ed enigma dell'io: studio su Nicolas Grimaldi, Alexandria, L'orso, col. „Etica ed ermeneutica” 2009 (notice BNF nr. FRBNF42022174 ) .

Categorie:Nașteri în 1933 Categorie:Decese în 2026 Categorie:Filozofi francezi Categorie:Oameni din Paris