Diana Iovanovici-Șoșoacă () este o avocată română, senatoare în legislatura 2020-2024 și membră a Parlamentului European în legislatura 2024-2029, președinta partidului S.O.S. România.

Este cunoscută pentru mesajele ei controversate, inclusiv poziții antivacciniste și retorică eurosceptică, având o prezență semnificativă pe rețelele de socializare.

Candidatura sa la alegerile prezidențiale din 2024 și la cele din 2025 a fost respinsă de CCR și BEC. În septembrie 2025, a fost acuzată de privare ilegală de libertate și promovarea Mișcării Legionare, iar procurorii au cerut ridicarea imunității sale parlamentare. În octombrie 2025, a participat la aniversarea Russia Today în Moscova, unde a amenințat că îl va răni pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În ianuarie 2026, a susținut că a fost agresată fizic la un protest în Strasbourg.

La data de 28 aprilie 2026, Parlamentul European a aprobat, în plen, cererea autorităților române de ridicare a imunității sale parlamentare pentru a permite continuarea anchetei penale în România într-un dosar cu 11 capete de acuzare instrumentat de Parchetul General. În iunie 2026, participarea sa la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg a atras solicitări oficiale din partea președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, pentru analizarea unor sancțiuni instituționale.

Biografie Diana Șoșoacă a declarat că bunicii ei paterni sunt originari din Skopje, Macedonia de Nord. Are o experiență îndelungată în domeniul avocaturii și a absolvit un master în Dreptul afacerilor. A fost consilier personal pe probleme juridice al ministrului delegat pentru comerț, Eugen Dijmărescu. A susținut că a avut oportunitatea să lucreze pentru o perioadă în Canada la Ministerul Justiției, dar a ales să se întoarcă în România.

Diana Șoșoacă a fost căsătorită cu Dumitru-Silvestru Șoșoacă și are doi copii, A avut două mariaje anterioare.

Cristian Tudor Popescu susține că diferența dintre ea și Călin Georgescu este că ea nu este „nebună”, dar ambii sunt ostili intereselor României. Șoșoacă a fost implicată în numeroase scandaluri publice, inclusiv un divorț de lungă durată. În septembrie 2025, a fost acuzată de privare ilegală de libertate și promovarea mișcării legionare, dosar penal care a dus ulterior, la 28 aprilie 2026, la votarea ridicării imunității sale în plenul Parlamentului European.

Activitate politică La 10 februarie 2021, Diana Iovanovici-Șoșoacă a fost exclusă din grupul parlamentar al partidului AUR din motive de indisciplină. În acel moment, Ninel Peia, președintele Partidului Neamului Românesc, a declarat că Șoșoacă fusese aleasă pe listele AUR pe baza unui protocol semnat între cele două partide. Senatorii partidului AUR, Claudiu Târziu și Sorin Lavric, au propus excluderea sa pe motiv că nu respecta strategia partidului. La 30 mai 2022, s-a alăturat S.O.S. România, un partid fondat în noiembrie 2021, preluând ulterior conducerea acestuia și transformându-l într-o platformă pentru retorica sa eurofobă, antiimigrație și naționalistă.

De asemenea, Diana Soșoacă susține retragerea României din Uniunea Europeană și are o retorică antiimigrație. În februarie 2023, a acuzat Statele Unite ale Americii că ar fi provocat cutremurele din Turcia și Siria cu o armă seismică.

Relația cu Rusia

Șoșoacă a fost criticată în mass-media românească pentru legăturile sale cu Rusia. Agenția de presă rusă Sputnik a catalogat-o drept „politicianul anului 2021 în România”. În aprilie 2021, a cerut scuze ambasadei Rusiei pentru un banner afișat la un protest. În aprilie 2022, în timpul războiului din Ucraina, a făcut afirmații considerate a fi propagandă prorusă.

În iulie 2024 au fost publicate mesaje pe Telegram de susținătorii ei în care se exprimau idei extremiste și conspirative, inclusiv susținerea pentru Vladimir Putin. Relațiile strânse au continuat și în anii următori: în toamna anului 2025 și în iunie 2026, Șoșoacă a efectuat vizite oficiale controversate la Moscova, participând la aniversarea postului Russia Today și conducând o delegație a partidului S.O.S. în Duma de Stat.

Incidentul cu jurnalista italiană La 12 decembrie 2021, Șoșoacă a avut un incident cu jurnalista italiană Lucia Goracci, în care a acuzat că a fost ținută captivă și a solicitat ștergerea înregistrărilor. Situația s-a încheiat după intervenția ambasadei Italiei.

Pe 16 iulie 2026 Diana Șoșoacă a fost trimisă în judecată de Parchetul General pentru lipsire de libertate în acest dosar.

Poziția în războiul din Ucraina și Israel-Hamas În martie 2022, Șoșoacă s-a întâlnit cu ambasadorul rus la București pentru a discuta despre neutralitatea României în contextul invaziei. A fost apreciată de grupuri proruși și a propus în 2023 un proiect de lege pentru anexarea unor teritorii din Ucraina, ceea ce a dus la sancțiuni din partea Ucrainei.

La 21 noiembrie 2023, a întrerupt o ședință secretă a Parlamentului României, adoptând o poziție pro-Palestina și susținând că Israelul comite crime de război. În timpul unui eveniment de ziua prieteniei România-Israel în Parlamentul României, se presupune că a strigat „Trăiască Garda” în semn de protest, făcând referire la Garda de Fier.

Activități din Parlamentul European În iune 2024, Diana Șoșoacă a fost aleasă membru al Parlamentului European. Ea a sugerat ca Parlamentul să fie „binecuvântat” și „purificat” de un preot. În prima zi a sesiunii plenare de la Strasbourg, Șoșoacă și-a acoperit fața cu o botniță în semn de dezacord în timpul discursului de deschidere al Ursulei von der Leyen. Ulterior, ea a protestat zgomotos atunci când eurodeputata franceză Valérie Hayer a sugerat ca dreptul la avort să fie inclus în Carta Drepturilor Fundamentale a UE. După ce a întrerupt de mai multe ori discursul lui Hayer, ea a fost escortată în afara sălii.

În iulie 2024, în timpul unei dezbateri în Parlamentul European privind candidatura președintei Ursula von der Leyen, Diana Șoșoacă a fost evacuată din plen, joi dimineața, după ce a provocat un scandal major. Printre altele, a afirmat că are dreptul să facă orice dorește, invocând votul primit din partea românilor, și a acuzat-o pe von der Leyen că ar fi fost responsabilă de moartea unor oameni în timpul pandemiei de COVID-19.

Respingerea candidaturii la Președinția României La 5 octombrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat înregistrarea candidaturii Dianei Iovanovici-Șoșoacă la alegerile prezidențiale, iar ea a acuzat implicarea evreilor, ceea ce a condus la autosesizarea Parchetului General. La 7 octombrie 2024, Curtea a respins contestația ei.

Din hotărârea CCR reiese că Șoșoacă a avut vreme îndelungată un discurs antisemit: „promovarea unui discurs constant antidemocratic și antisemit”.

Organizarea „Marșului Normalității” Din postura de lider ultraconservator, Șoșoacă a preluat și coordonat organizarea anuală a „Marșului Normalității” în București în iunie 2026, o contramanifestație explicită îndreptată împotriva paradei minorităților sexuale Bucharest Pride. Utilizând statutul de europarlamentar, ea a criticat sever manifestările comunității LGBT, etichetându-le public drept „marșuri ale imoralității”.

Note

Vezi și

Partidul S.O.S. România

Legături externe : Diana Șoșoacă își achiziționează armă Publicat de digi.ro pe 16 aprilie 2021 Diana Șoșoacă „poartă” pe umeri puternica istorie a familiei ei. Din ce neam se trage controversata senatoare Publicat de ciao.ro pe 27 ianuarie 2021 „Sunt un avocat foarte bun care muncește foarte mult și învață mereu” – interviu cu avocatul Diana Iovanovici-Șoșoacă , 23 martie 2025, B1

Categorie:Nașteri în 1975 Categorie:Nașteri pe 13 noiembrie Categorie:Bucureșteni Categorie:Politicieni români în viață Categorie:Antisemitism în România Categorie:Avocați români Categorie:Politiciene române din secolul al XXI-lea Categorie:Membri ai Alianței pentru Unirea Românilor Categorie:Senatori români 2020-2024 Categorie:Europarlamentari pentru România 2024-2029 Categorie:Antivacciniști Categorie:Politică pro-rusă în România Categorie:Președinți de partide politice din România