thumb|Torsiunea unei bare cu secțiune pătrată În mecanica solidului și rezistența materialelor torsiunea este răsucirea unui obiect datorită unui moment aplicat. Unitatea de măsură a torsiunii este denumită pascal (Pa), newton pe metru pătrat sau multiplul acestuia, în timp ce momentul de torsiune este exprimat în newton metri (N•m). În secțiunile perpendiculare pe axa momentului tensiunea tangențială rezultată acționează într-un plan perpendicular pe axă.Buzdugan, 1970, p. 173Andreescu, Mocanu, 2005, p. 178

În secțiunile transversale circulare, secțiunile rămân plane, torsiunea fiind însoțită doar de o deformație numită [unghi de] răsucire specifică, Andreescu, Mocanu, 2005, p. 182Hlușcu, Tripa, 2014, p. 341 Răsucirea specifică este unghiul cu care se răsucesc una față de alta două secțiuni situate la distanța l = 1.Gheorghe Buzdugan (coord.), Manualul inginerului mecanic, Cap. 8, Răsucirea, București: Editura Tehnică, 1973, p. 400 În secțiunile transversale necirculare, în afara răsucirii specifice apar și deformații axiale. Deoarece diferitele puncte ale secțiunii necirculare se deplasează axial în mod diferit, secțiunile transversale inițiale nu mai rămân plane. Ca urmare ipoteza lui Bernoulli privind conservarea planității secțiunii nu se mai verifică.Andreescu, Mocanu, 2005, p. 188Hlușcu, Tripa, 2014, p. 343 Pentru arbori cu secțiuni transversale uniforme care nu sunt supuse altor constrângeri momentul de torsiune este:

unde: este momentul de torsiune aplicat, în Nm. (tau) este tensiunea tangențială maximă pe suprafața exterioară este constanta de torsiune a secțiunii. Pentru bare rotunde sau țevi cu grosimea peretelui constantă, constanta de torsiune este chiar momentul de inerție polar al secțiunii, , care moment de inerție polar este relativ mare și are o expresie simplă. Dar pentru alte forme, constanta de torsiune poate fi mult mai mică, iar calculul său poate fi complicat. Pentru acuratețe, cea mai bună metodă este analiza cu elemente finite (FEA). Altă metodă poate fi analogia cu membrana - imaginată de Ludwig Prandtl.Radeș, 2010, p. 102 Case and Chilver "Strength of Materials and Structures este distanța dintre axă și cel mai îndepărtat punct al secținii de axă. este lungimea obiectului în direcția axei momentului aplicat. este unghiul de răsucire specifică în radiani. este modulul de elasticitate transversal, dat de obicei în MPa (megapascali) sau în N/mm2. Produsul este numit [modul de] rigiditate la răsucire.Radeș, 2010, p. 99Hlușcu, Tripa, 2014, p. 373

Proprietăți thumb|Rotorul unei turbine cu abur, la care arborele este lustruit pentru a evita fisurile de la suprafața lui Tensiunea tangențială într-un punct al unui arbore este:

De observat că cea mai mare tensiune apare la suprafața arborelui, unde raza este maximă. Deoarece micile defecte ale suprafeței sunt concentratori de tensiuni, suprafața arborelui se lustruiește, pentru a reduce tensiunile și a prelungi durata de funcționare a arborelui.

Unghiul de răsucire este:

Ruperea la răsucire thumb|Flambarea la torsiune a zonei dinaintea aripilor unui B-52. Se observă striațiile la 45°. Tensiunile tangențiale principale din arbore pot fi analizate cu ajutorul . Dacă arborele este încărcat numai prin torsiune, atunci una dintre tensiunile principale va fi de întindere, iar cealaltă de compresiune. Aceste tensiuni sunt orientate la un unghi elicoidal (unghiul elicei) de 45° în jurul arborelui. Dacă arborele este realizat dintr-un material casant, atunci ruperea arborelui va fi determinată de o fisură inițiată de la suprafață și care se propagă până la miezul arborelui, ruptura având o formă elicoidală cu unghi de 45°.

În cazul arborilor tubulari cu pereți subțiri, cedarea se face la prin răsucire, cu încrețituri formate la 45° față de axa arborelui.

Note

Bibliografie Gheorghe Buzdugan, Rezistența materialelor, Ed. a IX-a revizuită, București: Editura Tehnică, 1970 Indira Andreescu, Ștefan Mocanu, Compendiu de Rezistența Materialelor, (Universitatea Tehnică de Construcții din București), Editura Matrixrom, 2005, Mircea Radeș, Rezistența materialelor I (curs Universitatea Politehnica din București), Editura Printech, 2010 Mihai Hlușcu, Pavel Tripa, Rezistența materialelor, Vol. I (curs Universitatea Politehnica Timișoara), Editura Mirton, 2014,

Categorie:Mecanică Categorie:Mărimi fizice Categorie:Terminologie tehnică