Avrămeni este un sat din cadrul comunei Braniște din raionul Rîșcani, Republica Moldova. Este situat pe malul stâng al râului Prut la distanța de 36 km de Rîșcani și 193 km de Chișinău.
Istorie În 1200-1300 de ani î.Hr. s-a întemeiat o așezarea umană, care a fost invadată de străini și părăsită. Pe locul foste așezări au fost colectate obiecte casnice din epoca bronzului (sec. XIV-XII î.Hr.).Hâncu, Ion. Vetre strămoșești din Republica Moldova. Material arheologic informativ-didactic. -Chișinău: Editura Știința, 2003. - 508 p. ISBN 9975-67-297-3
Satul Avrămeni pe Prut este menționat pentru prima dată într-un document de la 28 martie 1618 în care domnitorul Moldovei Radu Mihnea îi confirmă marelui vornic, Costea Băcioc, întreaga moșie a satului Avrămeni, plătind în schimb 320 de taleri de pe timpul lui Eremia Movilă:
La 28 martie 1620 moșia satului devine proprietate a mănăstirii Trei Ierarhi din Iași. Țăranii plăteau zeciuiala de pâine, legume, cânepă, pești mănăstirii. În 1812 satul Avrameni, ca și întreg teritoriu dintre Prut și Nistru, este anexat la Imperiul Rus.Ladaniuc, Victor; Nicu, Vladimir. „Avrămeni”. Localitățile Republicii Moldova: Itinerar documentar.publicistic ilustrat. Vol. 1. Chișinău, 1999, pp. 145-148.
În perioada țaristă făcea partea din volostea Bolotina (Balatina), județul Bălți. În primul deceniu al secolului XX, în sat erau 74 case de țărani români, care posedau 479 desetine pământ de împroprietărire, iar mănăstirea Trei Sfinți (Ierarhi din Iași) avea aici 495 desetine. La Avrămeni se afla punct de trecere a frontierei la graniță cu România. Tot în acea perioadă în Avrămeni locuiau trei sergenți din corpul de jandarmi, pentru verificarea pașapoartelor. Exista și o stație de cai de poștă, ținută în arendă de un evreu. În 1901, zemstva din jud. Bălți a cerut de la guvernul central voie ca prin Avrămeni să se permită și traficul cu vite, deoarece jud. Bălți „s-a sărăcit mult de vite”. Peste Prut, în România, la Ștefănești, se afla centrul pentru negoțul cu vite și acolo locuia un medic veterinar.Zamfir Ralli-Arbore. Dicționarul geografic al Basarabiei. Reeditare după ediția: București 1904. Editura Museum Chișinău, Fundația Culturală Română. 2001. 235 p.
Populație
La recensământul populației din 2004 au fost înregistrați 512 de locuitori, 255 bărbați (49,80%) și 257 femei (50,20%). Componența etnică a populație este: moldoveni/români - 502 persoane, ucraineni - 5 persoane și un rus.Recensămîntul populației: Vol. 1. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale. Chișinău: Statistica, 2006 (F. E.-P. „Tipogr. Centrală”). – 492 p.: tab., diagr. – ISBN 978-9975-9786-4-4
Referințe
Categorie:Localități din raionul Rîșcani Categorie:Localități de pe Prut