Eugen Constant, născut la 25 octombrie 1890, Craiova, Regatul României – decedat la 27 februarie 1975, Craiova, Republica Socialistă România, profesor, poet, scriitor și publicist militant. A făcut parte din cunoscuta „dinastie Constant” de literați craioveni, fiind fratele lui Savin Constant și al lui Paul Constant.
Bibliografie Eugen Constant, pseudonimul lui Eugen Constantinescu, nume devenit oficial și în acte începând cu 1950Florin Faifer, Fraţii Constant, în Apostrof, an 9, nr. 1-2, 1998, p. 27., s-a născut la 25 octombrie 1890, în Craiova, fiind al doilea copil din opt al lui Dumitru și al Eufrosinei, o familie ce a dat cinci scriitori: Eugen, Iancu, Paul, Savin și Lucia. A absolvit mai întâi o școală comercială (1902-1904), mai apoi Școala Superioară de Comerț Gheorghe Chițu din Craiova (1905-1909), devenind contabil-expert. A profesat ca profesor la Liceul comercial Gheorghe Chițu și la Școala Industrială de Ucenici Obedeanu. A mai fost secretar contabil la Teatrul Național din Craiova.
A participat la Primul Război Mondial alături de fratele său, Paul, în campania din Moldova, în 1917.Teodora Manole, Fraţii – scriitori pe frontul Marelui Război, în România Eroică, nr. 1 (60), serie nouă, 2020.
În 1933 a fost ales președinte al Sindicatelor Unitare Muncitorești din Craiova.Tudor Nedelcea, Eugen Constant – apărător al ceferiştilor. – În Ramuri, an 21, nr. 7, 1984, p. 11. A murit, în 27 februarie 1975, la Craiova. Opera A debutat în 1917 în paginile revistei ieșene Acțiunea Română cu sonetul La datorie continuând apoi colaborarea la Teatrul de mîine – Iași. Primul volum, Oglinzi aburite, l-a publicat în 1918, urmându-i, succesiv, alte 21 de volume de versuri, proză, eseuri, teatru, critică literară și artistică, scenarii radiofonice. Alte volume au rămas în manuscris în arhiva familiei.
Doar volumul de sonete Oglinzi aburite a fost semnat cu numele Eugen Constantinescu. Celelalte volume au fost semnate cu numele devenit oficial din 1950, Eugen Constant.
A colaborat la publicații din Iași: Cronica artistică și literară, Gîndul nostru; Craiova: Ramuri, Dacia, Zorile, Gazeta școalei, Adevărul literar și artistic, Actualitatea, Conștiința națională, Izbânda, Universul literar, Presa Olteniei, Radical, Ion Maiorescu, Poezia, Meridian, Jurnalul, Tribuna Olteniei, Oltenia muncitoare, Biruința, Fulgerul; Rîmnicu Sărat: Glas tînăr; Galați: Licăriri; Turnu Severin: Datina, Mehedințeanul; Ploiești: Glasul monahilor, Săptămîna; Caracal: Curierul Olteniei, Falanga literară și artistică, Țara de jos, Vremea; Turnu Măgurele: Spiritul vremii etc.
A înființat, la Craiova, foile Garda (1928-1931), Strigătul oltean (1929), Condeiul (1938-1942) și a contribuit la apariția cotidianului Înainte (1944). Împreună cu Paul Constant a editat la Sibiu, între 1932 și 1934 gazeta Provincia literară. A fost, de asemenea, redactor la Oltenia muncitoare și Ramuri.
Volume publicate
Oglinzi aburite, versuri, Craiova, 1919. Galerii de ceară (versuri), Editura revistei Năzuința, Craiova, 1924. Amurg prin vitralii (versuri), 1926. Cu dalta pe lespezi (versuri), 1928. Punte peste veacuri (versuri), Tipografia Prietenii științei, Craiova, 1929. Încrustări în rama bibliotecii (schițe critice), vol. I, 1930. Socluri devastate (poezii sociale), ediția I, Craiova, 1933, ediția a II-a, Editura Spiritul vremii, Turnu Măgurele, 1935. Condicar de lume nouă (roman), 1935. Crater scufundat (poezii), 1936. Lumini la orizont (eseuri), 1937. Poezii, culegeri antologice, Editura Pămînt și suflet oltenesc, Craiova, 1937. Pămînt blagoslovit (piesetă în versuri), 1938. Încrustări în rama bibliotecii (schițe critice), vol. II, 1940. Sărutul însingurărilor (versuri), Editura revistei Condeiul, Craiova, 1940. Melancolii sub arcade florale (versuri), 1942. Muzica stelelor (piesă în versuri, 3 acte, 6 tablouri), 1947. Poezii – Articole, Editura pentru literatură, București, 1964, cu un cuvînt înainte de Mihail Cruceanu. Gravuri și rezonanțe (poezii), Editura tineretului, București, 1967. Vibrații republicane (versuri), Editura Scrisul românesc, Craiova, 1973. Făclierii, piesă de teatru în 2 acte, 4 tablouri, actul I publicat în Înainte, Craiova, 1972, noiembrie, 26.
Note
Bibliografie
Eugen Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane. Vol. III, Editura Ancora, București, 1927, p. 117. I.C. Popescu-Polyclet, Antologia poeților olteni, Editura Ramuri, Craiova, 1929, p. 32-34. Tiberiu Iliescu, La cocoșul spânzurat, E.P.L., București, 1968. Al. Firescu, Eugen Constant, în: Rezonanțe culturale oltene, Craiova, 1971, pp. 81-90. Perpessicius, Opere, Vol. IV, E.P.L., București, 1971, pp. 58-59. Mihail Straje, Dicționat de pseudonime, Editura Minerva, București, 1973, p. 165. Florea Firan, De la Macedonski la Arghezi, Editura Scrisul românesc, Craiova, 1975, pp. 128-132. Darie Novăceanu, Eugen Constant. Postfață la vol. Evocări, Editura Scrisul românesc, Craiova, 1980. Florescu Firan, Profiluri și structuri literare, Editura Scrisul românesc, 1986. Al. Firescu, C. Gheorghe, Lumini în culise, Editura AIUS, 2003. Florea Firan, Eugen Constant, în Ramuri, 1975, nr. 4, p. 14. Al. Firescu, În amintirea lui Eugen Constant, în Ramuri, 1975, nr. 3, p. 3. Ilarie Hinoveanu, Eugen Constant, în Ramuri, 1975, nr. 10, p. 2. Toma Grigorie, Eugen Constant, în Ramuri, 1979, nr. 11, p. 14.
Categorie:Nașteri în 1890 Categorie:Decese în 1975 Categorie:Scriitori români din secolul al XX-lea Categorie:Poeți români din secolul al XX-lea Categorie:Militari români în Primul Război Mondial Categorie:Craioveni Categorie:Publiciști români