Buna guvernare este procesul de măsurare a modului în care instituțiile publice conduc afacerile publice, gestionează resursele publice și garantează realizarea drepturilor omului într-o manieră esențialmente lipsită de abuzuri și corupție și cu respectarea cuvenită a statului de drept. Guvernarea este „procesul de luare a deciziilor și procesul prin care deciziile sunt implementate (sau nu)”.„What is Good Governance”. UNESCAP, 2009. Accesat la 6 aprilie 2021. Guvernarea în acest context se poate aplica managementului corporativ, internațional, național sau local, precum și interacțiunilor dintre alte sectoare ale societății.

Conceptul de „bună guvernare” apare astfel ca un model pentru a compara economiile sau organismele politice ineficiente cu economiile și organismele politice viabile. Conceptul se concentrează pe responsabilitatea guvernelor și a organismelor de conducere de a satisface nevoile maselor, spre deosebire de grupuri selecte din societate. Deoarece țările descrise adesea ca fiind „cele mai de succes” sunt state liberal-democratice, concentrate în Europa și în Americi, standardele de bună guvernare măsoară adesea alte instituții statale prin comparație cu aceste state.Khan 16 Organizațiile de ajutorare și autoritățile țărilor dezvoltate concentrează adesea sensul „bunei guvernări” pe un set de cerințe care se conformează propriei agende, făcând ca „buna guvernare” să implice multe lucruri diferite în contexte foarte diferite.Agere 1

În politică Buna guvernare în contextul de stil „New Yorkish” al țărilor este un termen larg și, în această privință, este dificil de găsit o definiție unică. Conform lui Fukuyama (2013), capacitatea statului și independența birocrației sunt cei doi factori care determină dacă guvernarea este excelentă sau groaznică. Aceștia se completează reciproc, în sensul că ar trebui permisă o autonomie mai mare atunci când statul este mai capabil, cum ar fi prin colectarea taxelor, deoarece birocrații își pot îndeplini bine sarcinile fără prea multă îndrumare. Totuși, o latitudine mai redusă și o reglementare mai strictă sunt de preferat în statele cu niveluri mai scăzute de capacitate.

O altă perspectivă asupra guvernării eficiente se bazează pe rezultate. Nu există o modalitate mai bună de a gândi buna guvernare decât prin prisma rezultatelor livrate, care sunt tocmai cele solicitate de cetățeni, cum ar fi securitatea, sănătatea, educația, , aplicarea contractelor, protecția proprietății, protecția mediului, dreptul la vot și salariile echitabile. Acest lucru se datorează faptului că guvernele operează cu intenția de a furniza bunuri publice cetățenilor lor.

În mod similar, buna guvernare poate fi aproximată prin furnizarea de servicii publice într-un mod eficient, o participare mai mare acordată anumitor grupuri din populație, cum ar fi săracii și minoritățile, garanția că cetățenii au oportunitatea de a exercita un sistem de control și echilibru (checks and balances) asupra guvernului, stabilirea și aplicarea de norme pentru protecția cetățenilor și a proprietății lor, precum și existența unor sisteme judiciare independente.

Lawson (2011), în recenzia sa asupra cărții lui Rothstein The Quality of Government: Corruption, Social Trust, and Inequality in International Perspective, menționează că autorul corelează buna guvernare cu conceptul de imparțialitate, care înseamnă practic ca birocrații să își îndeplinească sarcinile urmărind interesul public, mai degrabă decât interesul propriu. Lawson nu este de acord cu el, susținând că această aplicare imparțială a legii ignoră factori importanți precum liberalismul economic, care contează datorită relației sale cu creșterea economică.

Eficiența guvernelor monopartide poate părea atractivă, dar liderii au nevoie de o înțelegere profundă a structurii de putere și a „economiei morale” a unei țări, spune Meg Rithmire. Cartea ei, Precarious Ties: Business and the State in Authoritarian Asia, explorează relația delicată dintre capitaliști și autocrați în această regiune.

Conform lui și Jan Teorell, caracteristica cheie a bunei guvernări este imparțialitatea instituțiilor guvernamentale.

În afaceri În afacerile corporative, buna guvernare poate fi observată în oricare dintre următoarele relații:

între guvernanță și managementul corporativ între guvernanță și standardele angajaților între guvernanță și corupția la locul de muncă

Sensul bunei guvernări în ceea ce privește sectoarele corporative variază de la un actor la altul. S-au adoptat legi în încercarea de a influența buna guvernare în afacerile corporative. În Statele Unite, Legea Sarbanes-Oxley din 2002 a stabilit cerințe pe care companiile trebuie să le urmeze. Avertizarea de integritate (Whistleblowing) a fost, de asemenea, utilizată pe scară largă de către corporații pentru a expune corupția și activitățile frauduloase.Eaton, Tim V., și Michael D. Akers. „Whistleblowing and Good Governance”. CPA Journal 77, nr. 6 (iunie 2007): 66–71. Business Source Complete, EBSCOhost (accesat la 22 martie 2016).

Reformă și standarde Trei instituții pot fi reformate pentru a promova buna guvernare: statul, sectorul privat și societatea civilă. Cu toate acestea, în rândul diferitelor culturi, nevoia și cererea de reformă pot varia în funcție de prioritățile societății acelei țări.Agere 11 O varietate de inițiative la nivel de țară și mișcări internaționale pun accentul pe diverse tipuri de reformă a guvernanței. Fiecare mișcare de reformă stabilește criterii pentru ceea ce consideră a fi o bună guvernare, pe baza propriilor nevoi și agende. Următoarele sunt exemple de standarde de bună guvernare pentru organizații proeminente din comunitatea internațională.

Organizația Națiunilor Unite Organizația Națiunilor Unite (ONU) joacă un rol din ce în ce mai important în buna guvernare. Potrivit fostului secretar general al ONU, Kofi Annan, „Buna guvernare înseamnă asigurarea respectului pentru drepturile omului și statul de drept; consolidarea democrației; promovarea transparenței și a capacității în administrația publică.” Pentru a pune în aplicare acest lucru, ONU urmează opt principii:

Participare – Oamenii ar trebui să își poată exprima propriile opinii prin intermediul unor organizații imediate legitime sau al reprezentanților. Statul de drept – Cadrul legal ar trebui aplicat în mod imparțial, în special în ceea ce privește legile privind drepturile omului. Orientare spre consens – Mediază interesele diferite pentru a ajunge la un consens larg cu privire la ceea ce este în cel mai bun interes al unei comunități. Echitate și incluziune – Oamenii ar trebui să aibă oportunități de a-și îmbunătăți sau menține bunăstarea. Eficacitate și eficiență – Procesele și instituțiile ar trebui să poată produce rezultate care să răspundă nevoilor comunității lor, profitând la maximum de resursele lor. Responsabilitate (Accountability) – Instituțiile guvernamentale, sectoarele private și organizațiile societății civile ar trebui să fie trase la răspundere în fața publicului și a părților interesate instituționale. Transparență – Informațiile ar trebui să fie accesibile publicului, să fie ușor de înțeles și monitorizate. Receptivitate (Responsiveness) – Instituțiile și procesele ar trebui să deservească toate părțile interesate.

Fondul Monetar Internațional

Fondul Monetar Internațional (FMI) a fost creat în cadrul unei conferințe a Națiunilor Unite (ONU) la Bretton Woods, New Hampshire. În 1996, FMI a declarat că „promovarea bunei guvernări în toate aspectele sale, inclusiv prin asigurarea statului de drept, îmbunătățirea eficienței și a responsabilității sectorului public și combaterea corupției, reprezintă elemente esențiale ale unui cadru în care economiile pot prospera”. FMI consideră că corupția din cadrul economiilor este cauzată de o guvernanță ineficientă a economiei, fie prin prea multă reglementare, fie prin prea puțină. Pentru a primi împrumuturi de la FMI, țările trebuie să aibă implementate anumite politici de bună guvernare, stabilite de FMI.

Banca Mondială Banca Mondială a introdus acest concept în raportul său din 1992 intitulat „Guvernanță și dezvoltare”. Conform documentului, buna guvernare este un complement esențial pentru politici economice solide și este centrală pentru crearea și menținerea unui mediu care favorizează o și puternică. Pentru Banca Mondială, buna guvernare constă în următoarele componente: capacitate și eficiență în managementul sectorului public, responsabilitate, cadru legal pentru dezvoltare, precum și informație și transparență.

(Worldwide Governance Indicators) este un program finanțat de Banca Mondială pentru a măsura calitatea guvernării în peste 200 de țări. Acesta folosește șase dimensiuni ale guvernanței pentru măsurători: Voce și Responsabilitate, Stabilitate Politică și Absența Violenței, Eficacitatea Guvernului, Calitatea Reglementării, Statul de drept și Controlul Corupției. Aceștia studiază țările încă din 1996.Kaufmann, Daniel și Kraay, Aart, „Growth Without Governance” (noiembrie 2002). World Bank Policy Research Working Paper No. 2928.

Efecte

Finanțarea umanitară internațională Buna guvernare definește un ideal dificil de atins în totalitate, deși este un aspect pe care susținătorii dezvoltării consideră că merită să-l sprijine.Agere 2 Principalii donatori și instituțiile financiare internaționale, precum Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială, își condiționează și împrumuturile de asumarea de către beneficiar a unor reforme care să asigure o bună guvernare. Mai mulți donatori bilaterali, cum ar fi agenția guvernamentală americană , cer țărilor să îndeplinească anumite standarde de bună guvernare înainte de a primi asistență. Aceste condiții se datorează legăturii strânse dintre guvernarea slabă și corupție,„The IMF and Good Governance”, IMF. Accesat la 12 august 2009. conexiunii dintre buna guvernare și eficacitatea ajutorului,Michaelowa, K., & Weber, A. (2007). Aid effectiveness in the Education Sector: A Dynamic Panel Analysis. În: Lahiri, S. Theory and Practice of foreign Aid. Amsterdam: Elsevier, 357–386. precum și relației dintre buna guvernare și reducerea sărăciei.Rady, Tabark. (2013). Foreign aid and development: What can developing nations learn. Journal of Economics and Economic Education Research. 13. 123-132.

Democratizarea Deoarece concepte precum societatea civilă, descentralizarea, gestionarea pașnică a conflictelor și responsabilitatea sunt adesea folosite atunci când se definește conceptul de bună guvernare, definiția bunei guvernări promovează multe idei care se aliniază strâns cu o guvernare democratică eficientă.Agere 10 Nu este surprinzător că accentul pus pe buna guvernare poate fi uneori echivalat cu promovarea unui guvern democratic. Cu toate acestea, o analiză a literaturii de specialitate din 2011 realizată de Alina Rocha Menocal de la Overseas Development Institute, care a analizat legătura dintre democrație și dezvoltare, subliniază caracterul neconcludent al dovezilor privind această relație.Rocha Menocal, A. (2011) „Analysing the relationship between democracy and development” , Overseas Development Institute

Exemplu Un exemplu bun al acestei asocieri strânse, pentru unii actori, între guvernarea democratică occidentală și conceptul de bună guvernare este următoarea declarație făcută de secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, în Nigeria, la 12 august 2009:

Sărăcia