Bârsești (în trecut, Bărsești) este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Bârsești (reședința) și Topești.

Etimologie Termenul de Bârsești provine de la unul dintre feciorii Babei Tudora Vrâncioaia Bârsan. Ca recunoștință pentru victoria în războaiele cu turcii, domnitorul Ștefan cel Mare i-a dat teritoriul actual a comunei, întemeiându-se comuna. Tamara Daniela MOCANCA, Țara Vrancei, dincolo de legenda Tudorei Vrâncioaia și a celor șapte feciori

Asupra numelui satului Topești s-au emis mai multe ipoteze, dintre care cea mai plauzibilă spune că numele satului ar proveni de la topile (tochile) în limbaj local, pentru topitul cânepii. Cânepa era cultivata destul de mult în depresiune și, alături de lână, constituia materia primă de bază pentru confecționarea îmbrăcămintei.

Geografie Comuna este amplasată pe DN2D, între comunele Negrilești și Valea Sării, învecinându-se la nord cu comuna Negrilești, la vest cu comuna Tulnici, la sud cu comuna Vrâncioaia, comuna Valea Sării, cu comuna Vidra și comuna Vizantea-Livezi. Este cuprinsă în zona de deal a județului, în Depresiunea Vrancei, fiind amplasată pe cursul mijlociu al râului Putna.

Infrastructură Comuna este tranversată de șoseaua DN2D care leagă Focșaniul de Târgu Secuiesc. Se află la o distanță de 52 km față de municipiul Focșani, reședința județului.

Relieful

Ca urmare a eroziunii active din timpul pleistocenului superior, s-au dezvoltat largi poduri de terase, în special cele ale nivelurilor de 60 - 70 m și 40 - 50 m. Pe aceste poduri sunt așezate cele două sate ale comunei. Fragmentarea reliefului este foarte accentuată pe partea stângă a râului Putna, în partea dreaptă fiind mai redusă.

Clima

Clima prezintă aceleași caracteristici ca și cea a Depresiunii Vrancei în ansamblu, cu unele mici excepții cauzate de relieful predominant deluros în partea de vest și forma sa de "uluc" depresionar pe direcția N-S. Iernile sunt blânde, moderate ca volum de precipitații, iar verile sunt calde și bogate în precipitații.

Economia

În mediul rural, s-au dezvoltat cu precădere industriile bazate pe prelucrarea resurselor locale agricole. Dintre factorii locali care stimulează dezvoltarea, cei mai importanți sunt: resursele solului, fondul funciar și resursele de muncă.

Având în vedere criteriul ocupării populației, mediul rural are drept principală caracteristică, foarte slaba dezvoltare a activităților economice. În mai mult de jumătate din localitățile rurale ale județului, agricultura este aproape singura activitate economică.

Principalele activități ale locuitorilor este agricultura și zootehnia. Densitatea agricolă este specifică zonelor de deal-șes unde majoritatea suprafețelor sunt acoperite cu terenuri cultivate - 0,93 ha./locuitor. Terenul arabil ocupă 10,59 % din total administrativ, pășunile 12,56 %, fânețele 28,86 %, viile 0,91 % și livezile 1,20 %. Producțiile variază în funcție de factorii meteorologici ai anului respectiv. Populația ocupată în agricultură este în număr destul de mare.

Istoric 1755

Din lucrarea lui Henri H Stahl Contribuții la studiul satelor românești aflăm că la prima „aruncătoare a munților pe sate” a avut loc în anul 1755 sub directa supraveghere a trimișilor domniei și în urma adunării Sfatului cel mare al Vrancei. Cu această ocazie se face un inventar aproximativ al munților și se stabilește și prețul total al lor la 240 lei. Raportat la cele 15 sate de atunci, ar reveni în medie cate 16 lei de sat. Actualei comune Bârsești îi reveneau munți în valoare de 24 lei.

1777

În 1777 are loc o nouă împărțire a munților Vrancei o încercare îndrăzneață de a li se răpi vrâncenilor pământul. Aceasta a dat naștere unei lupte pentru drepturile lor.

1801

În luna ianuarie a anului 1801 domnitorul Moldovei, Constantin Al. Ipsilanti, uzând de un mijloc obișnuit de cotropire a domnilor fanarioți, dăruiește vistiernicului său lordache Roset Roznovanu "tot ocolul locului Vrancei de la ținutul Putnei, ce este cu sate pe dânsul" sub pretext că „au rămas din vechile vremi dreapta moșie domnească nedată danie nimănui”. Vrâncenii nu au izbutit decât cu prețul a mari cheltuieli materiale să facă dovada că Vrancea nu era pământ domnesc, ci o regiune de țărănime liberă, mai veche decât însuși descălecatul țării.

Conform documentelor, atât Constantin Ipsilanti, cât și Alexandru Moruz, care va urma la scaunul Moldovei după pierderea domniei, vor trece fățiș de partea marelui virstiernic. Procesul a durat 16 ani, dar merită evidențiat faptul că vrâncenii au fost uniți ripostând ca un singur om și luptând din greu cu necazurile vremii. La sfatul vrâncenesc pentru susținerea procesului a participat din satul Bârsești, locuitorul Ilie Cojocaru namesnicul satului. Procesul ia sfârșit în anul 1817, când mitropolitul Viniamin Costache secretarul divanului domnesc de judecată dă Anaforaua cu numărul 1813 din 1 martie, prin care se consfințesc drepturile vrâncenilor asupra întregului ținut. După câștigarea procesului are loc o nouă împărțire a munților, proporțional cu cheltuielile făcute. Munții sunt împărțiți între 14 sate iar Bârseștenii și Topeștenii primesc muntele Giurgiu. Alte împărțiri ale munților au loc în anii 1818, 1831, 1840 dar satele comunei Bârsești nu au fost afectate de aceste împărțiri.

Sfârșitul secolului al XIX-lea

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Vrancea a județului Putna și era formată din satele Bărsești și Topești, cu o populație de 1101 locuitori. În comună funcționau două biserici și o moară de apă.

Perioada interbelică

Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași componență, drept reședință a aceleiași plăși, și cu o populație de 1216 locuitori.

Regimul comunist până în prezent

În 1950, ea a fost transferată raionului Năruja din regiunea Putna, apoi (după 1952) raionului Focșani din regiunea Bârlad și mai târziu (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, a fost transferată la județul Vrancea și i s-a alipit și satul Negrilești, fostă reședință a unei comune desființate. Comuna Negrilești s-a reînființat în 2003 prin separarea din nou a satului Negrilești de comuna Bârsești.

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Bârsești se ridică la 1.132 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.299 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,81%), iar pentru 9,19% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,46%), iar pentru 9,28% nu se cunoaște apartenența confesională.

Atracții turistice Monumente istorice În comuna Bârsești se află situl arheologic de interes național din „Lacul Dumbrăvii”, unde s-a descoperit o necropolă tumulară de incinerație din Halstattul târziu, sit ce a dat numele culturii arheologice Ferigile-Bârsești.

În rest, în comună mai există șase alte obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Patru sunt situri arheologice așezarea de la „Gogoi” din neoliticul timpuriu (cultura Starcevo-Criș); așezarea de la „Podul Vâlcelei” datând din secolele al II-lea–al III-lea e.n. aparținând culturii carpice; așezarea de la „Varnița” din aceeași perioadă (perioada Latène); precum și așezara de la „Bahana”, de lângă satul Topești, datând din eneolitic (faza AB a culturii Cucuteni).

Monumentul comemorativ Ștefan cel Mare ridicat în punctul „Dumbrava” din satul Bârsești la 1904 (la 400 de ani de la moartea voievodului) este clasificat ca monument de for public, iar monumentul eroilor din Războiul Român de Independență și din Primul Război Mondial este clasificat ca monument memorial sau funerar.

Obiective de vizitat Casa memorială a Babei Tudora Vrâncioaia; Monumentul lui Ștefan cel Mare Colecția Muzeală „Costică Beșa” din satul Bârsești; Biserica ortodoxă cu hramul „Sf. Cuv. Paraschiva” din satul Bârsești; Biserica ortodoxă cu hramul „Sf. Arh. Mihail şi Gavril” din satul Topești;

Politică și administrație Comuna Bârsești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Note

Vezi și Râul Putna (sit de importanță comunitară)

Lectură suplimentară

Legături externe Ghidul Primăriilor, Primăria Bârsești

Bârsești